Numărul operațiilor de corecție a despicăturii de palat și de buză

//Numărul operațiilor de corecție a despicăturii de palat și de buză

Numărul de operații la bebelușii cu despicătură de palat și despicătură de buză poate varia pentru fiecare în parte. De exemplu, un copil cu despicătură unilaterală de văl palatin și de buză va avea 5-6 intervenții chirurgicale până la maturitate. În număr de 2 operații în medie se efectuează pentru un copilaș ce suferă fie doar de despicătură de palat sau de buză. În cazul despicăturilor bilaterale, numărul operațiilor poate fi mai mare de 1-2. Deși situațiile sunt diferite pentru fiecare pacient în parte, operația de corectare a despicăturii de buză este, în general, efectuată atunci cînd copilul are 3-4 luni, când are o greutate suficientă și nu sunt impedimente pentru efectuarea anesteziei. În timpul acestei operații, chirurgul are drept scop corectarea nasului la necesitate. Trebuie reținut faptul că această corecție poate fi necesară din nou, pe măsură ce copilul crește. Scopul este de a obține cel mai bun rezultat cu cel mai mic număr de intervenții chirurgicale. Trebuie luat în considerare, de asemenea, că acest tratament pe termen lung va continua până la maturitate.

Intervențiile de corectare a despicăturii de palat sunt efectuate, în general, atunci când copilul are vârsta de 6-9 luni, în funcție de dezvoltarea pacientului și de potențialele riscuri postoperatorii. În anumite cazuri, intervenția chirurgicală poate fi amânată până la vârsta de 12 luni. În cazuri rare, intervenția poate fi amânată până în lunile 15-18. Motivele variază în funcție de fiecare copilaș.

Întrebarea despre cauzele bolii, probabil, este prima adresată de către familiile care au aflat că bebelușii lor au despicătură de palat și/sau despicătură de buză. Din păcate, nu există un răspuns simplu. Cauza apariției poate fi definită ca o combinație de factori de mediu și genetici. Cu alte cuvinte, există factori multipli. Blamarea altora sau căutarea unei persoane vinovate nu rezolvă situația. Cu toate acestea, informațiile prezentate în continuare ar putea fi utile.

Despicătura buzei și/sau a palatului sunt, pur și simplu, cauzate de structurile de dezvoltare ale feței care nu s-au unit sau s-au unit parțial între ele în primele săptămâni de dezvoltare intrauterină. Buza și palatul sunt formate de palatele primare și secundare din perioada embrionară. Palatul și buza primare sunt formate de gingii și de partea frontală a palatului dur. Palatul secundar permite formarea părții din spate a palatului dur, cât și a palatului moale, inclusive a uvulei. Formarea palatului primar începe în a patra săptămână de sarcină. Formarea palatului secundar începe în a șasea sau a șaptea săptămână de sarcină. Formarea buzei superioare și a palatului este încheiată în a douăsprezecea săptămână de sarcină.

În uter, buza-palatul frontal dur și nasul sunt formate împreună, în timp ce palatul dur posterior și palatul moale sunt formate separat. Inițial, există o despicătură începând de la linia nasului până la palat și uvulă. Partea cu buza se închide în a șasea săptămână, iar partea cu palatul se închide după a opta săptămână. Toate aceste despicături se închid cel târziu în a zecea săptămână sau, cu alte cuvinte, în primul trimestru de sarcină. Dimpotrivă, această închidere nu are loc la bebelușii cu despicătură de buză și/sau de văl palatin. Motivul pentru care închiderea nu se efectuează nu a fost încă elucidat complet.

Există studii care demonstrează, printre cauze, următorii factori: medicamente administrate regulat înainte și în timpul sarcinii (medicamente antiepileptice, steroizi etc.), infecții severe, stres sever, radiații, deficiență de vitamine, exces de vitamine, fumat, consum de alcool și diabet. Acest risc crește la persoanele cu un istoric medical de despicătură de palat și/sau de buză în familie, căsătorii între rude și cu boli transmise genetic. Ideea că atingerea sau vederea unui produs alimentar, plantă sau animal sau continuarea muncii pe parcursul sarcinii condiționează apariția despicăturii vălului palatin și/sau de buză este foarte greșită

Palatul dur și moale se formează prin joncțiunea protuberanțelor nasului și maxilarului. În special palatul posterior, palatul moale și uvula se formează prin joncțiunea oaselor ce se mișcă prima dată vertical și apoi orizontal în partea interioară a maxilarului stâng și drept și a țesuturilor moi din jurul acestor oase. Partea de jos a nasului și septul nazal mijlociu sunt, de asemenea, implicate în această joncțiune.

Încetarea mișcării către această joncțiune duce la apariția fisurilor la nivelul uvulei, palatului moale și/sau palatului dur, zonă unde joncțiunea nu a avut loc.

Conform datelor statistice, unul din 600-1000 de nou-nascuti se poate naște cu despicătură de palat și/sau buză. În concluzie, deși știm foarte bine ce este, încă nu știm de ce apare. Opinia generală cu privire la această situație indică faptul că o combinație de factori genetici și de mediu duc la dezvoltarea malformațiilor congeniale ca despicătura de palat și/sau de buză. Din păcate, nu există nici un test pentru estimarea afecțiunii într-un stadiu incipient.

Se crede că factorii negativi de mediu (radiațiile, utilizarea incorectă a medicamentelor, infecțiile, stresul, poluarea, zgomotul excesiv, sarcina nesănătoasă etc.) duc la apariția despicăturilor în baza susceptibilității genetice. Nu există nici un studiu care să demonstreze că rata despicăturii ale palatului și/sau buzei este mai mare la copiii născuți prin FIV. Riscul este ușor mai înalt la sarcinile unde părinții sunt mai în vârstă. Acidul folic scade riscul despicăturilor dacă este administrat imediat ce se planifică sarcina sau imediat ce a fost stabilită sarcina.

 

2018-01-04T00:50:32+00:00